15 minute după ora permisă, afară, vie
și neamendată - eu, era cât pe ce!
mă întorc de la o plimbare hibridă și pseudo-artistică
plătit easypay, cumpărat săpun lichid de calendula
o cutie de rukola, ieftină, pentru că e made in Italia
și un pachet de spanac, ieftin, pentru că vine din Spania
pozat pomi în floare, cam jumuliți și fără albine
(dar le adaug eu virtual)
și în timp ce îmi spăl masca(albastră și cu o albină pe nas,
cusută de mine la mașină)
am brusc o premoniție despre viitor(că mă tot întrebam
cum o fi lumea, viața și realitatea după o mie de ani):
stă pe prispă la soare și ne așteaptă un viitor virtual
vom face tot ce ne trece prin bostan - virtual
vom vegeta virtual, ne vom reproduce virtual
și chiar vom muri virtual. ura, suntem salvați! (virtual)
fiind iute la scăfârlie, însă, realizez imediat:
dar dacă ne va ataca un virus virtual?
un vierme, omidă, cal troian virtual?
dacă ni se impune carantină informatică?
și încă n-am murit informatic?
pe unde scoatem cămașa, pardon, masca anti-reflex?
ce ne mai rămâne, unde ne-am putea salva?
într-o hologramă?
pe o exoplanetă virtuală?
nowhere
nulle part
nicăieri?
?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.