pe lumea asta plouă tot mai rar
mor flori de leac pe dealuri neudate
și nu plouă cu ploaie, ci cu var
cu praf de scoici și mări demult uscate
se scurge apa toată înapoi
spre cosmosul ce-n întuneric arde
alunecând încet-încet în noi
cu false artificii și petarde
cu zei, partide, mall-uri, decibeli
roboți, new-wave, otrăvuri și războaie
ni-e mintea încărcată de scorneli -
pământul vrea doar ploaie, ploaie, ploaie !
pe lumea asta plină de minciuni
pe lumea asta plină de Sahare
ne-a mai rămas doar iarba, oameni buni
și adevărul dintr-un fir de floare...
