vineri, 9 decembrie 2011

Parabolă


Dă-n floare o cetate şi freamătă trecutul
visam în cuibul nopţii această vindecare
Nu mă ţinti cu arcul prinţ galben cum e lutul
aşteaptă-mă la focul lunecător spre mare

Aşa i-am spus iar zorii cum rugineau alene
se prelungea cu rîul un foc fără scîntei
pîn' la cetatea nouă păstrată între gene
pe somnul jumătate închis în ochii mei

Pe somnul jumătate pe viaţa jumătate
Nu mă ţinti cu arcul prinţ palid vaporos
Cum freamătă trecutul Dă-n floare o cetate
Dansează-acum cu mine din ce în ce mai jos...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.