am pozat o pisică de stradă, soțul a luat-o în brațe
că-i cam sălbăticuță ea și nu acceptă
să fie imortalizată pe ceva
a scos un mrân-mâr dulce dar s-a zbătut puțin
am prins-o oarecum, uite-o colea
însă, postând fotografia pe facebook
într-un ungher a apărut o fantomă
cu chip, cu ochi, cu mâinile împreunate
și capul ușor aplecat, ca într-o icoană
iar robotul mi-a pus întrebarea: Qui est-ce ?
măi, nu-i nimeni, zic eu, și nu cred în duhuri
ce să fie ? pare o fetiță
de mucegai verzui într-o frescă spălată de ploi
o fi oare sufletul pisicii în una din cele nouă vieți ale ei ?
o pată răzleață de pixeli
din fantezia software-ului ?
sau e doar o pură întâmplare cu chip
cu ochi, cu mâinile împreunate
o întâmplare ușor aplecată peste sufletul meu...
și culmea ! în poza de ansamblu
oricum aș roti-o, nu se vede nimic
dar robotul insistă: Qui est-ce ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.