Pasărea albă a venit spre mine
și-mi era teamă deși știam că ești tu
și-mi vei vorbi din legănarea ta deasupra pământului
îmi era teamă văzându-te apropiat
ochii tăi coborau ca două fulgere
îmi înghețau albastre mâinile
Pasărea venea din mări străine
calmă luminoasă și albă
Eu n-o puteam vedea altfel
deși știam că ești tu
în închipuirea aceasta
în neatingere
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.